["$2a$05$5W6eS5ksz6PoXmgcPeVSFuJwLNGtry6fyeN7MFBfjJwtvnVaijtf2","$2a$05$5W6eS5ksz6PoXmgcPeVSFw=="] Congres Național de Pediatrie 2021 - Abstract

Al XV-lea
CONGRES NAȚIONAL DE PEDIATRIE
Eveniment ONSITE & ONLINE
Craiova, 15 – 18 septembrie 2021

Abstract

Neonatologie

SUPRAVIEȚUIREA CELOR MAI MICI PREMATURI – CE S-A SCHIMBAT ÎN ULTIMII 10 ANI?

Maria Livia Ognean

Clinica Neonatologie, SCJU Sibiu, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Neonatologia este un domeniu marcat de schimbări majore în ultimii 20 de ani, îmbunătățirile aduse îngrijirilor nou-născuților, mai ales în îngrijirea prematurilor, dar și noile metode de diagnostic, tratament și tehnologiile moderne de suport respirator au permis, în timp, creșterea ratei de supraviețuire a prematurilor extrem de mici , categoria de nou-născuți cea mai vulnerabilă, cuprinzând adesea prematuri aflați la limita supraviețuirii.

Obiectiv: Studiul a dorit să evalueze impactul modificărilor de infrastructură și al aplicării de noi protocoale terapeutice asupra ratei de supraviețuire a prematurilor extrem de mici (EP), născuți la vârste de gestație sub 28 de săptămâni.

Material și metodă: Studiul s-a desfășurat în unitatea de terapie intensivă neonatală terțiară a SCJU Sibiu în perioada 1 ian. 2010-31 dec. 2020. Informațiile au fost culese din foile de observație retrospectiv pentru prima perioadă de studiu – 2010-2014 – și prospectiv pentru cea de-a doua perioadă de studiu – 2015-2020. Au fost incluși în studiu toți prematurii cu vârstă de gestație sub 28 săptămâni îngrijiți în unitate pe durata studiului. Au fost evaluate caracteristici clinice de bază materne – vârsta mamei, numărul de sarcini și de nașteri, incidența și tipul complicațiilor în sarcină, modul de obținere a sarcinii, tipul sarcinii, etc. -, perinatale – modul nașterii, prezentația la naștere, corticoprofilaxia perinatală, durata travaliului cu membrane rupte, reanimarea la naștere, etc. -, oxigenoterapia și suportul respirator la naștere și pe durata spitalizării, administrarea de surfactant, starea nou-născutului la internarea în terapia intensivă neonatală, alimentația enterală, parenterală, transfuziile dar și prognosticele importante pe termen scurt – sindroame de pierdere de aer (SPA), enterocolită ulcero-necrotică (EUN), persistența canalului arterial (PCA), hemoragia intraventriculară (HIV), leucomalacia periventriculară (LPV), displazia bronhopulmonară (DBP), boala metabolică osoasă (BMO), anemia prematurității, retinopatia prematurității (ROP). Pentru identificarea factorilor derisc pentru deces a fost comparat grupul de EP supraviețuitori cu cel al EP decedați. Pentru a putea contura diferențele dintre cele două perioade de studiu în ceea ce privește supraviețuirea EP au fost comparați EP supraviețuitori din cele două perioade de studiu iar pentru a afla dacă există diferențe privind mortalitatea au fost comparate între ele și cele 2 grupuri de EP decedați din cele două perioade de studiu. Analiza statistică a fost efectuată cu ajutorul IBM SPSS Statistics 23, p fiind considerat statistic semnificativ la valori sub 0,05.

Rezultate: În studiu au fost incluși toți 277. Din aceștia 94 au decedat, rata medie de deces fiind de 33,9%. Rata maximă de deces a fost înregistrată în anul 2014 – 45,5%, între cele două perioade de studiu neexistând diferențe semnificative în ceea ce privește rata globală de deces (p 0,480). Analiza statistică a relevat însă că în cea de-a doua perioadă de studiu atât EP supraviețuitori cât și cei decedați au avut vârstă medie de gestație și greutate medie la naștere semnificativ mai mică decât EP născuți în prima perioadă de studiu. Supraviețuirea EP în cea de-a doua perioadă de studiu s-a asociat cu rată mai mare de corticoprofilaxie prenatală (p<0,001), număr mai mare de doze de cortizon administrate prenatal (p<0,001), nevoie mai redusă de reanimare (p 0,017), intubație la naștere (0 0,046) și ventilație la sala de naștere (p 0,048), necesar redus de oxigen la reanimare (p<0,001) și pe CPAP (p<0,001), durată mai scurtă de alimentație parenterală parțială (p 0,022) dar și cu rate crescute de corticoterapie postnatală (p 0,014), incidența crescută la limită a DBP (p 0,051), risc crescut pentru BMO (OR 1,61, Ci 95% 1,08-2,41). Alimentația enterală precoce a fost administrată mai precoce în prima perioadă de studiu (p<0,001) și EP au atins mai rapid greutatea de la naștere (p 0,032). În același timp, EP supraviețuitori din perioada 2015-2020, deși au avut valori minime ale hemoglobinei mai mici decât cei prin prima perioadă (p 0,010) au beneficiat  de mai puține transfuzii (p<0,001). De asemenea, s-a remarcat scăderea semnificativă a duratei de antibioterapie profilactică (p<0,001). Comparația EP decedați din prima perioadă de studiu cu cei din ce-a de-a doua perioadă a arătat că decesul EP din perioada 2015-2020 s-a asociat cu o incidență crescută a greutății mici pentru vârsta de gestație (p 0,007), rată mai mare a complicațiilor sarcinii (p 0,021) și necesar crescut de oxigen la reanimarea de la naștere (p<0,001). Nu au fost semnalate alte diferențe semnificative între cele două grupuri de EP decedați. Analiza comparativă a EP supraviețuitori cu cei decedați a arătat că EP supraviețuitori au avut vârstă de gestație (p<0,001) și greutate la naștere (p<0,001) semnificativ mai mici, scoruri Apgar mai mici la 1 minut (p<0,001), 5 minute (p<0,001) și 15 minute (p 0,005), necesar de oxigen mai mare la reanimare (p 0,015), la sala de naștere (p 0,001), la 1 oră de la naștere (p 0,003) și la 18 (p 0,002) și 24 de ore de la naștere (p 0,009), au necesitat suport presional mai mare pe CPAP (p 0,010), au avut temperatură corporală semnificativ mai mică la internarea în terapia intensivă (p 0,009), pH mai mic în sângele cordonului ombilical (p 0,032), un număr semnificativ mai mare de leucocite în prima hemoleucogramă efectuată (p 0,012) și valori semnificativ mai mari ale creatininei în primele 3 zile de viață (p 0,028).

Concluzii: Deși în cea de-a doua perioadă de studiu rata de mortalitate nu s-a schimbat semnificativ a fost semnalată supraviețuirea EP cu vârste de gestație și greutăți la naștere semnificativ mai mici față de prima perioadă studiată. De asemenea, factorii de risc identificați pentru mortalitatea EP sunt majoritatea legați de starea la naștere și de statusul respirator în primele ore de viață, indicând ariile în care trebuie îndreptate eforturile pentru îmbunătățirea în continuare a supraviețuirii EP.

Cuvinte cheie: prematuritate extremă, prematuri extrem de mici, mortalitate neonatală, supraviețuire

Contact information

Privacy Policy

Logos Consult SRL

CIF: RO16787440
+4 (072)251-0567
Mihaela Agaficioaie
info@congrespediatrie2021.ro